Love when you’re ready, not when you’re lonely.

M-am hotarat in sfarsit sa abordez o tema despre care voiam de mult timp sa discut, si anume iubirea.

Conceptia mea despre iubire este destul de vaga. Pana la urma, este un cuvant mare…uneori chiar mult prea mare.

Iubirea este un sentiment universal. O sa sune cam cliché, insa eu nu tin cont de detalii precum religia, culoarea pielii, etnia, sexul, etc. Pana la urma, iubesti esenta unei persoane, ceea ce este ea cu adevarat. Bineinteles ca toate cele de mai sus vin la pachet, dar dupa parerea mea, sunt nesemnificative. Intensitatea sentimentelor este tot ceea ce conteaza.

Cand spun “iubire”, ma refer atat la ceea ce simti pentru cineva cu care ai vrea sa fii intr-o relatie, cat si pentru un prieten. Pentru mine, este unul si acelasi lucru. Este adevarat, difera oarecum, dar la baza este acelasi sentiment. Pana la urma, prietenia este temelia pe care se construieste iubirea, nu? Singura diferenta dintre cele doua tipuri tine de felul cum iti manifesti afectiunea. Sarutul si sexul mi se par doar o alta forma prin care iti exprimi sentimentele, mult mai fizica si mai pasionala. O fi de la lipsa de experienta si romantismul incurabil, insa “idealul meu de iubire” presupune sentimente pure, inocente, pana la un nivel aproape absolut, care sa te faca sa iti imaginezi nori pufosi si flori delicate. Astfel, consider ca asemenea manifestari mult prea intense ar degrada oarecum (daca pot spune asa) acest ideal al meu. Dupa cum am spus, este doar o opinie, care probabil se va schimba odata cu trecerea timpului. (don’t judge me)

Ar mai fi un punct pe care vreau sa il ating, si anume iubirea dintre persoanele de acelasi sex. Sa fie clar de la inceput, sunt sigura ca mereu vor exista persoane care vor judeca, iar eu nu intentionez prin acest post sa va spal creierul sau mai stiu eu ce alte aberatii. Este doar punctul meu de vedere. Nu trebuie neaaparat sa il impartasiti.

Cu ce difera sufletul unei fete de cel al unui baiat? Ambele sunt capabile de sentimente profunde. Singura diferenta intervine in manifestarea afectiunii. Insa asta este o cu totul alta poveste si nu am de gand sa intru in detalii privind “perpetuarea speciei”. Daca ar fi sa o luam asa, sunt destui copii abandonati pe lume de catre “minunatii” parinti de sexe diferite. Si cine credeti ca le ofera caminul de care nu au avut parte? Corect, cuplurile care nu pot avea copii. Dar nu despre asta este vorba, ci, cum am spus mai sus, prietenia stransa care devine ceva mai profund.

Asa ca faceti ceea ce simtiti si nu va lasati constransi de societatea rautacioasa in care traim. Let yourselves fall hard and love deeply. Este unul din cele mai frumoase lucruri pe care la putem face in viata asta trecatoare. Pentru unii, este motivul pentru care traiesc. Sunt persoane care asteapta asta toata viata. Iar daca inca nu ati avut parte de asa ceva, nu va ingrijorati, cineva in lumea asta mare cauta exact ceea ce aveti voi de oferit. ^^

164432_438297402920233_154801863_n

As avea si eu o intrebare pentru voi. Cum va dati seama daca iubiti pe cineva? Am tot cautat raspunsul la aceasta intrebare in ultimul timp, insa singurul lucru concret la care am ajuns este ca, de fapt, nu iti dai seama. Pur si simplu simti asta.

http://www.youtube.com/watch?v=UwbL-L-7-ow “It’s a mysterious, no, it’s a strange thing; it might be a sickness.” ♥

Advertisements

It’s never too late.

Cateodata, ai nevoie de o mica zdruncinare sa iti aminteasca cine esti de fapt.

Zilele trecute au fost un chin pentru mine. Nu, nu am scris asta pentru a ma plange sau a starni mila cuiva. Am facut-o pentru a atrage atentia asupra unui lucru:

Apreciati tot ce aveti in acest moment. Fiti recunoscatori ca puteti citi asta, ca respirati, ca existati. La un moment dat, va veti dori sa aveti aceste lucruri marunte si nu veti putea.

Inainte de a primi cadou acest minunat virus care mi-a mancat zilele, ma concentram intruna pe ceea ce nu aveam. Imi doream sa imi modific corpul, in loc sa apreciez ca il am, asa cum e el. Imi doream sa nu mai gresesc, in loc sa pretuiesc ceea ce am invatat in urma esecurilor mele. Imi doream sa fiu altcineva, in loc sa valorific propria persoana si sa incerc sa scot ce e mai bun din ea.

Dar odata ce am dat de greu, mi-am dat seama ca se poate si mai rau. Mult mai rau. Dar era putin cam tarziu…

…insa niciodata nu e prea tarziu. 🙂

Consider ca toti avem nevoie de o asemenea experienta. Ceva sa ne deschida ochii si sa ne faca sa realizam ca ne irosim viata fiind prea prinsi sub micul nostru norisor ploios, fara sa ne deschidem umbrela pe care o tinem in mana. Ok, poate ca nu toti trebuie sa ne imbolnavim si sa vedem luminita de la capatul tunelului ca sa ne dam seama de asta, insa sunt sigura ca voi o veti face mai usor decat mine. (eu sunt mai incapatanata de fel ㅋㅋㅋ)

Asa ca opriti-va cateva secunde din ceea ce faceti si multumiti-i vietii ca v-a dat ceea ce aveti acum. Incercati sa gasiti 5 lucruri pe care le  faceti in fiecare zi si nu le constientizati, dar de care alti oameni poate ca nu au parte. Repetati acest exercitiu ori de cate ori simtiti nevoia de motivatie. Ajuta enorm de mult. ^^

Anyways, imi cer scuze ca nu am mai scris de foarte mult timp, insa am vrut sa fie ceva pozitiv, iar abia acum pot spune ca (,) cred cu adevarat in ceea ce scriu. xD

O sa inchei cu un proverb coreean care mi s-a parut foarte amuzant si interesant in acelasi timp:

개똥(쇠똥)도 약에 쓰려면 없다. = “When you use dog shit (horse shit) as medicine, there isn’t any.” (Lucrurile pe care le iei de bune nu iti mai sunt la indemana atunci cand ai mai mare nevoie de ele.)

Take care and be happy! (>^w^<)

http://www.youtube.com/watch?v=LNW0DfoyPvo ♥

1238894_565087783549324_339215068_n

At last I see the light and it’s like the fog has lifted.

In ultimul timp am avut o obsesie cu lampioanele. Probabil si pentru ca am revazut unul din filmele mele preferate, Tangled…sutele de poze de pe Tumblr…sau sa fie romantismul meu incurabil? Cert este ca am ajuns sa visez si noaptea ca privesc un lampion inaltandu-se (am cautat semnificatia pe internet si se pare ca voi fi invitata la o petrecere mare…cum sa nu).

Anyways, unul dintre obiectivele mele de vara asta (pe care bineinteles ca nu l-am realizat) a fost sa lansez un lampion pe plaja impreuna cu o persoana speciala….insa cu siguranta o voi face cu prima ocazie. ^^ Si sincer, va sfatuiesc din tot sufletul sa incercati asta.

Pana la urma, ce este atat de special la lampioanele astea?

Sunt doar bucati de hartie de orez cu putin combustibil la baza, pe care le aprinzi si se ridica din cauza aerului cald.

Si totusi, este mult mai mult decat atat.

Este o lumina. Un zambet. Sau poate mai multe. O dorinta. O promisiune.

Este un moment magic impartasit cu o persoana draga (sau mai multe, depinde).

Este unul din acele putine clipe cand uiti tot ce te apasa si iti permiti sa inchizi ochii si sa inspiri adanc.

Realizezi ca sunt lucruri mult mai importante pe lumea asta. Ca mai ai de trait sa le experimentezi pe toate.

Realizezi ca totul depinde de tine. Ca tu esti singurul/singura care poate face o schimbare. Ca detii aceasta putere.

Si cel mai important…

Realizezi ca nu trebuie sa o faci singur.

http://www.youtube.com/watch?v=8ZdJfdIYRII ♥ ;w;

[nu m-am hotarat pe o singura poza, asa ca am pus 3. Enjoy. ^^ ]

tumblr_mkl0mqknXw1qigj88o1_500 original tumblr_lkny79MHK41qza1d1o1_500

I don’t want to forget how your voice sounds.

Momentul acela cand te indragostesti de vocea cuiva.

 

Cateva minute sunt de ajuns sa iti ocupe mintea zile intregi.

Sunete inlantuinte ti se intiparesc in minte ca o melodie.

Ecoul cuvintelor care pe hartie pareau banale inca rasuna undeva, in departare.

 

Ai putea petrece ore in sir ascultand si nu te-ai plictisi de nici o silaba.

Nu te mai poti concentra pe mesajul transmis pentru ca masori intensitatea fiecarei soapte.

Rasetele nu mai sunt simple sunete, sunt ca niste bucati din prajitura preferata.

 

Bataile inimii ti se sincronizeaza cu ritmul cuvintelor.

Simti cum fiecare celula tremura de emotie doar anticipand urmatoarea intalnire.

Pana si respiratia ti se opreste cand auzi acele cateva acorduri cristaline ale sufletului.

 

Esti doar tu.

Vocea.

Si ceea ce va uneste.

 

http://www.youtube.com/watch?v=s6b33PTbGxk …

ebae3ca9639f01c680a3083b8648e1ce

Si ce daca?

♥2.

The only person you should try to be better than is the person you were yesterday.

Si ce daca nu ai cele mai bune rezultate din lume?

Si ce daca poate nu vei ajunge niciodata Miss sau Mister Univers?

Si ce daca nenorocitul de cantar e cam prea lacom uneori?

Si ce daca lumea e plina de multe alte adjective la comparativ de superioritate?

Si ce daca sunt zile in care mai nimic nu merge bine si iti doresti doar sa dispari?

Perfectiunea nu trebuie sa devina o obsesie.

1235956_564236853634417_1687580967_n

Unele probleme ni le creem singuri. Ne concentram prea mult pe ceea ce facem gresit pana la un moment dat cand nu mai vedem ceea ce facem bine.

Aminteste-ti ca lumea nu se opreste in loc pentru durerea nimanui.

Trebuie sa inveti sa treci peste. Nu va fi mereu cineva acolo sa te ridice. Cateodata mai trebuie sa o faci si singur. Sa ramai jos e o optiune pentru cei lasi.

TU nu esti asa.

TU esti o persoana puternica.

Ai ajuns pana aici. I-ai dat peste nas vietii de atatea ori. Ai demonstrat ca poti.

POTI lupta si de aici inainte.

Astazi, iti propun ceva.

Spune raspunsul gresit cu voce tare. Fa cu mana energic unei persoane pentru a-ti da seama mai apoi ca ai confundat-o. Poarta ceva ce iti place si fa-le cunostiinta tuturor celor care te critica cu degetul tau mijlociu. Accepta acea poza spontana care nu trebuia sa fie facuta pentru reviste de moda. Ai spart o farfurie? Inca una, sa nu se simta singura. ^^

Macar o data in viata, ia-ti o franghie rezistenta si mai trage de standarde in jos.

Cu totii facem greseli. Important este sa ni le acceptam. Si cel mai important…

Sa incercam sa le corectam in loc sa stam sa ne plangem de mila.

http://www.youtube.com/watch?v=iY43prr2_Ys ♥

 

:)

Va propun o mica problema de gramatica.

Se da urmatorul cuvant:

Zambeste.

Analizati-l din punct de vedere morfologic si sintactic doar analizati-l. Dar luati-l usor. Se rusineaza repede.

START! OwO

Verb comun (exista asa ceva? Daca nu, nici o problema, exista de acum, pentru ca ASA TREBUIE.)

8 litere, la ultima verificare… , mai exact.

3 silabe mari si late.

Accentul cade pe … hmm. Ia sa vedem. O mica smecherie pentru a-l descoperi. Accentuam fiecare vocala.

tumblr_lraqk3VrhU1r1rlsbo1_500

zAAAmbeste

zambEEEEste

zambestEEE

Daca le-ati citit pe toate cu intonatia corecta, felicitari. Sunteti pregatiti pentru cele ce urmeaza.

Cu ce se mananca? Ce determina?

Aici putem observa subiectivitatea eului liric licurici (da, suntem niste licurici. ^^ Probleme?) care se identifica prin inaltarea spre absolut a colturilor buzelor intr-un mod armonios stramb, drept, GABI LOVES THEM ALL. ♥

Si cam atat cu lectia de gramatica de azi, licuricii mei.

SA VA FACETI TEMA. Si suplimentar, daca se poate. Nu ma supar. Din contra. 🙂

Sa aveti o seara frumoasa (si ziua urmatoare si saptamana/luna/anul/viata de apoi.)

http://www.youtube.com/watch?v=P0CNzX7rq-s ♥

The reason.

Ti-ai dorit vreodata sa dispari pur si simplu? Sa te evapori? Sa te dezintegrezi complet? Sa nu mai ramana nimic in urma ta si nimeni sa nu-si aminteasca ca ai existat vreodata?

Ma simt blocata in nisip miscator. De fiecare data cand reusesc sa iau o gura de aer proaspat, cineva sau ceva mai toarna peste mine o galeata de nisip si trebuie sa incep de la 0. Sincer, m-am saturat. Mi s-a acrit sa ma zbat, sa trag de mine pana la limita si apoi sa fiu nevoita sa o iau de la capat. Nu ma mai pot bucura de nimic asa cum trebuie pentru ca stiu ca imediat ce o voi face, ma voi trezi cu acea galeata nenorocita care ma va afunda la loc.

Daca as avea curajul, serios ca as pleca fara sa ma uit inapoi macar o secunda…

…dar ceva ma tine aici. Ceva dinauntrul meu imi sopteste ca inca nu a venit timpul meu. Ca ma aflu aici cu un scop. Desi probabil peste 5 minute ma voi trezi cu o surpriza nu-atat-de-surprinzatoare, in acest moment vreau sa ma agat de acel sunet slab si sa ma tin cat de strans pot.

Cumva, acele cateva minute fac tot efortul sa merite.

Simt ca nu lupt degeaba.

Ca mai exista speranta si pentru mine.

Niciodata sa nu uitati de acel sunet. Chiar daca uneori nu se aude cum ar trebui, inchideti ochii si ascultati cu atentie. Daca este inca acolo, fiti recunoscatori. Nu toti au nororcul acesta.

Este sunetul batailor inimii voastre.

http://www.youtube.com/watch?v=YMlPO9xUJ7k ;u;

7937545952_02d717e13f_z